Indignare față de oficialii publici: dezincriminată, dar nu prea mare

Astăzi ne vom confrunta cu un caz tratat de firma noastră

Cazul:

Doamna S., operator de sănătate socială, a fost acuzat de infracțiunea menționată laartă. 341-bis din codul penal pentru că într-un loc public și în prezența mai multor persoane a jignit onoarea și prestigiul unui ofițer public aparținând Poliției Municipale în timpul activității sale instituționale cu amenințări și insulte.

Procesul:

În cadrul primei ședințe în fața judecătorului unic, apărarea inculpatului a pledat pentru nulitatea decretului de condamnare penală, pe baza hotărârii Curții Constituționale care sancționase nelegitimitatea constituțională a art. 460 cod procedura penala în partea în care nu conține notificarea către învinuit a dreptului de a avea acces, pe lângă riturile alternative, și la suspendarea procedurii de probă.

Apărarea inculpatului a obiectat că, întrucât este vorba despre o procedură așa-numită "monitorio", drepturile defensive ale inculpatului / acuzatului sunt deja comprimate, astfel încât, prin omiterea acestei notificări, acestea sunt în continuare prejudiciate și în lumina principiilor dictate de Curtea Europeană a Omului Drepturi (CEDO).

Pârâta a reamintit, de asemenea, în susținerea argumentelor sale de apărare și în fața plângerilor procurorului care a solicitat respingerea obiecției întrucât decretul a fost notificat înainte de sentința Curții Constituționale menționate,'artă. 2 alin.4 din codul penal în materie de succesiune de legi de-a lungul timpului în virtutea căreia dacă legea timpului în care a fost săvârșită infracțiunea de insultare a unui funcționar public și cele ulterioare sunt diferite, se aplică cea ale cărei prevederi sunt mai favorabile infractorului.
Judecătorul unic a decis în mod corect să pună inculpatul la termen, astfel încât să i se comunice dreptul de acces la suspendarea procedurii de probă.

Ce spune Curtea Constituțională:

Notificarea către învinuit a posibilității de a solicita rituri alternative constituie o garanție esențială pentru exercitarea dreptului la apărare și sancționarea nulității în conformitate cu articolul 178, alineatul 1, litera e) din Codul de procedură penală în caz de omisiune din notificarea prescrisă, își găsește motivul în esență în pierderea iremediabilă a dreptului de a solicita ritualuri alternative dacă se stabilește un termen pentru cerere sub pedeapsa confiscării.

Judecătorul legilor precizează că atunci când se anticipează termenul limită pentru solicitarea riturilor alternative în ceea ce privește faza procesului, astfel încât lipsa sau insuficiența avertismentului relativ poate determina pierderea iremediabilă a dreptului de acces la acesta, încălcarea regulii procedurale. aceasta necesită comunicarea acuzatului cu exactitate a facultății sale, a cărei lipsă atrage după sine încălcarea dreptului la apărare.

Setul de principii, dezvoltat de Curte, privind facultățile defensive pentru solicitarea riturilor speciale nu poate să nu se aplice noilor procedura de testare pentru a permite acuzatului să determine corect în alegerile sale defensive și, prin urmare, este necesar să i se comunice dreptul de a o solicita.

Mai mult, în procedura prin decret, termenul până la care se solicită probațiunea este anticipat cu privire la hotărâre și corespunde cu cel pentru propunerea de opoziție, eșecul de a prevedea printre cerințele decretului penal care condamnă o notificare, cum ar fi aceea prevăzută de art. 460, alin. 1, lit. e) din Codul de procedură penală, a dreptului învinuitului de a cere probațiune implică o încălcare a dreptului la apărare și încălcarea art. 24 alin.2 din Constituție.

Omiterea acestui avertisment poate provoca, de fapt, un prejudiciu ireparabil în care învinuitul care s-a opus decretului, nefiind sesizat, a făcut cererea în cauză numai în timpul ședinței de judecată și, prin urmare, cu întârziere.

Rezultatul hotărârii:

După ce a primit o nouă notificare cu privire la notificarea dreptului de a solicita probațiune, acuzatul a decis să nu folosească institutul și să continue procesul.
Mai mult, în timpul anchetei preliminare, aceiași agenți ai Poliției Municipale care au intervenit, în urma rezultatului examinării martorilor, nu au putut să o identifice cu certitudine absolută pe doamna S. ca fiind autorul infracțiunii de insultare a unui funcționar public.
La rezultatul unor noi notificări și amânări ulterioare ale discuției cazului, termenul de prescripție pentru care s-a dispus ca inculpatul să nu fie urmărit penal din cauza prescripției infracțiunii.

Puteți rămâne informat cu privire la știrile juridice prin intermediul blogului nostru

Rămâneți la curent cu noi, urmați-ne mai departe Instagram & Facebook